logo clubromantic
Login:
Parola:
Inscriere | Parola uitata
Home / Forum / Salonul rosu / Share

Share

(http://www.clubromantic.ro/17955)rss

Imparte cu ceilalti. Bucura-te alaturi de ceilalti, afla alaturi de ceilalti, simte alaturi de ceilalti.


Recomanda topicul pe Facebook
Adauga comentariu
caminante 2013-01-19 11:14:58

nophoto
Postari:
Sunt oameni care considera internetul a fi cea mai importanta descoperire, care va avea în evolutia omenirii un impact chiar mai mare decat inventarea rotii sau stapanirea focului. Accesul neingradit si facil la toate informatiile consituie cerinta de baza a progresului in orice domeniu, indiferent dacă acesta aparţine de stiinţă si realitatea exterioară sau de umanism şi realitatea interioară.
Trimite pe Y!
Keywords: share iubire cunoaştere comunicare citate

Pagini: 3
1 2 3 go-next go-last
Comentarii: 25
ultimul comentariu
downjos

caminante
Buddha ( 2013-01-19 11:17:26) uptop
nophoto Documentar BBC - Viaţa lui Buddha

Subtitrarile se activeaza de la un buton din dreapta-jos.


Modificat de: caminante (2013-01-19 11:21:30)
caminante
Facebook ( 2013-01-19 11:19:17) uptop
nophoto Adevăr sau paranoia? Facebook
dragaicalilith
film oh my god! ( 2013-01-19 16:44:32) uptop
userphoto
Braila, Romania
Membru din: 2002
Postari: 112
 http://filmehd.net/omg-oh-my-god-2012-film-online-subtitrat.html
caminante
Diferente ( 2013-01-19 22:12:13) uptop
nophoto Respectul pentru ceilalţi devine firesc atunci înţelegem de ce suntem aşa cum suntem.

Cateva diferenţe între bărbaţi şi femei, prezentate cu mult umor:

Allan Pease -Why men don't listen and women can't read maps

caminante
Justin Capră ( 2013-01-21 23:02:00) uptop
nophoto
Justin Capră: inventator, măturător, filozof şi pustnic
alsacia75
Nichita ( 2013-01-26 15:52:06) uptop
userphoto
Bucuresti, Romania
Membru din: 2004
Postari: 235
 Daca tot impartasim (ma rog, e mai degraba impersonalul copy-paste, decat impartasirea gandurilor si emotiilor personale)...

Am primit intr-un mail niste fragmente din gandurile lui Nichita Stanescu, selectate de o prietena. Doua dintre ele m-au facut sa imi sprijin obrazul in palma.

"Daca nu tii pe umar un sac sau o arma, te poti trezi peste noapte ca-ti rasare din el o aripa."

"A fi e o durere si o participare luminoasa.
A intelege inseamna a nu fi, - fiind."


din "Fiziologia poeziei"
caminante
Re:Nichita ( 2013-01-27 20:58:36) uptop
nophoto

impartasirea gandurilor si emotiilor personale ....

"A fi e o durere si o participare luminoasa.
A intelege inseamna a nu fi, - fiind."


Asta e o senzaţie extrem de cunoscută, de familiară. A înţelege îmi pare prea adesea un demers inutil. E ca un joc lego, din mii de bucăţele pe care le poţi combina după bunul tău plac. Obţii ceva nou, frumos, eşti încântat de creaţia ta. Te simţi o clipă deasupra a toate, ai ieşit din condiiţia ta limitată, te-ai ridicat deasupra vieţii şi ai privilegiul de a admira viaţa din exterior, admirându-i o frumuseţe pe care înainte nu i-ai zărit-o, bucurându-te de o armonie care integrează totul şi în care totul poate exista în mod paşnic.
Şi apoi, aceeaşi minte neostoită, fărâmiţează totul bucăţele şi o ia de la început, creînd o altă formă, în căutarea altei frumuseţi.
Şi de la o vreme asta te dezamăgeşte, căci totul pare a fi nisip ce ţi se prelinge printre degete. Totul e reinterpretabil, totul e doar amăgire, iluzie, maya. Singurul lucru care-ţi rămâne e direcţia, mişcarea, a continua, către ceva îndepărtat, către un ideal. Interpetările îşi pierd puterea, îşi pierd farmecul. Frumuseţea şi limpezimea rămâne şi se vede şi dincolo de ele, într-o armoie şi frumuseţe încă mai mare decât înainte, fiindcă le cuprinde şi trece dincolo de toate cele dinainte.

Buddha. A înţeles? Mă îndoiesc. Interpetarea lui este doar una izvorâtă din frământarea lui: dorea să întrerupă cumva ciclul nesfârşit al reîncarnărilor, pe care le vedea a fi suferinţă, ca un Prometeu ce nu mai voia ca ficatul să-i fie regenerat la nesfârşit doar pentru a-i fi sfâşiat din nou. Din toată binecuvântarea vieţii a văzut doar blestemul. Milioane de oameni, miliarde de-a lungul istoriei, şi-au risipit vieţile rostind mantre nesfârşite de dimineaţa până seara, până la ultima suflare? Mi se pare asta ok? Nu, nu mi se pare.

Dar totodată nici nu spun că înţeleg dacă e bine sau nu. A încerca să fac asta mi se pare un demers prea greu şi prea inutil, o construcţie lego prea uşor de fărâmiţat şi înlocuită cu o alta. Sunt conştient că mă depăşeşte şi că sunt mic, doar o părticică dintr-un dans aşa de mare. Tot ce-ţi rămâne când renunţi la înţelegere e credinţa, a merge înainte deşi nu ştii unde mergi. Îţi rămâne a fi, "o durere şi o participare luminoasă". Dacă-l admir pe Buddha? Nu, nu-l admir dar nici nu mi-e antipatic. Mi-e indiferent. A fost un om care şi-a pus amprenta pe istoria omenirii, dar poate că lumea ar fi fost altfel fără el. Lumea e îngrădită de mii de ani în câteva religii, ca în nişte canale de irigaţii prin care curge de atâta vreme, nevăzând niciodată ogorul.  Poate că totul ar fi fost altfel fără ele aşa cum au devenit, ar fi fost astăzi o cu totul altă lume dacă ele ar fi fost altfel sau altele. Mai bună, mai rea? Cine ştie. Oricum astăzi cu atât mai puţin nu le mai poţi aborda prin înţelegere. Poţi doar construi scheme lego care să se potrivească la ce vrei tu. Şi nici nu mai ştii ce au fost ele odată, căci au suferit modificări de-a lungul timpului, în funcţie de interese şi de conjuncturi, de lăcomie, tactici şi strategii, compromisuri şi diplomaţii. Creştinismul de exemplu a devenit Pavelism, buddismul occidental e doar reacţie de repulsie la acest pavelism, islamismul este astăzi terorism,  totul e geopolitică, etc, etc, etc.

"A fi e o durere şi o participare luminoasă" - da, şi asta ar fi putut fi, într-o altfel de lume, în cadrul altor circumstanţe, crezul unei alte religii, motto-ul unei alte înţelgeri a vieţii.

Nu stiu, mi se pare cumva un mesaj negativ, ce condamna si respinge. Nu e. Pur şi simplu uneori mi-ar plăcea ca lucrurile să fie altfel. Aici pe pamant, nu .... dincolo. Şi atunci nu fac decat ceea ce face toata lumea, sa arate cu degetul si sa spuna  "el e de vina", apoi mă rostesc putin şi să arat iar cu degetul: "şi el, şi el, şi el".

Astea au fost gandurile si emoţiile personale.


Modificat de: caminante (2013-01-27 21:43:34)
caminante
Octavian Paler ( 2013-01-27 21:07:43) uptop
nophoto Şi pentru a demonstra că pretuiesc învăţătura budistilor si hindusilor, iata o vorbă de-a lor, găsită întrr-o carte de Octavian Paler, ce mi-a plăcut mult::

"Înţelepţii hinduşi pretind că există patru anotimpuri în viaţă. Unul pentru a studia şi a descoperi lumea. Al doilea pentru a întemeia un cămin. Al treilea pentru a reflecta. Şi, în sfârşit, al patrulea, în care eliberat de inhibiţii şi de obsesii devii un fel de călător fără bagaje."

Modificat de: caminante (2013-01-27 21:43:04)
alsacia75
Re:Nichita ( 2013-01-28 18:03:24) uptop
userphoto
Bucuresti, Romania
Membru din: 2004
Postari: 235
 

"...mi-ar plăcea ca lucrurile să fie altfel. Aici pe pamant, nu .... dincolo"

Am impresia ca exact in asta a constat si demersul lui Budha - sa faca lucrurile aici, pe pamant, "altfel" (fara boala, moarte, saracie etc). Dincolo stia si el ca sunt altfel oricum...

Imi plac multe din postulatele lui, dar cred ca imi place mult mai mult Iisus - ca personaj istoric si fondator al unei noi lumi (lume care converge foarte armonios cu lumea lui Budha). De altfel, am citit undeva o remarca cum ca atat Iisus, cat si Budha ar fi manifestari ale aceluiasi suprasuflet... 

Dalai Lama:

"My religion is very simple. My religion is kindness. A good mind, a good heart, warm feelings - these are the most important things."

"The true test of honouring Buddhas or God is the love one extends to fellow humans".

Poate de asta mi-e simpatic Budha :) Pentru ca e in deplin acord cu Iisus (macar ca ordinea cronologica ar stabili invers exprimarea) :) 
 

"A fi e o durere si o participare luminoasa.
A intelege inseamna a nu fi, - fiind."

Existenta noastra este, clar, "durere", aici, pe pamant, dar este, in acelasi timp si "luminoasa", pentru ca noi insine suntem lumina, suntem scanteie divina. "A intelege" esenta dincolo de lutul in care suntem modelati inseamna "a nu fi" (doar lut), in acelasi timp "fiind" (lut). Intelegerea ne ridica atat de mult deasupra existentei tridimensionale, incat pare ca nici nu mai suntem aici, desi suntem...

 


Modificat de: alsacia75 (2013-01-28 18:06:01)
caminante
Re:Nichita ( 2013-01-29 11:57:05) uptop
nophoto Şi mie îmi place mai mult Isus, ca om văzut, decât Buddha, şi cred că pentru a exprima unul dintre motive aş putea folosi aceleaşi versuri ale lui Nichita : ”A fi e o durere si o participare luminoasă.”

Buddha, din felul în care este prezentat cel mai frevent, pare a fi fugit de durere, pare a o fi respins de câte ori o întâlnea, înlocuindu-o prompt cu o armonie şi o curăţenie interioare bazată în principal pe detaşare, atenţie şi disciplină. Aş spune că a fost „luminos”, dar nu ştiu dacă aş folosi în cazul lui expresia „participare luminoasă” sau „durere”. De aceea am şi spus că nu-mi trezeşte nici admiraţie, nici antipatie. „Mi-e indiferent” am spus anterior, dar poate mai corect ar fi fost să spun că nu simt nimic deosebit faţă de persoana lui. Şi asta fiindcă buddismul îmi pare a avea frumuseţea unui laborator bine curăţat şi dezinfectat.


Chiar şi Maria Magdalena, iubind, plângănd şi stergând deznădăjduită picioarele lui Isus, îmi pare mult mai apropiată şi mai demnă de admiraţie decât Buddha. Iar Isus cu atât mai mult, el alegând să fie participare – şi subliniez participare – luminoasă chiar şi când ar fi putut să se retragă pentru a evita durerea. Dar el bineânţeles nu a evitat-o, fiindcă a ales să fie „participare luminoasă” până la capăt.

Sunt conştient totuşi că simpatia asta se datoriează faptului că relatările despre Isus şi Maria Magdalena se adresează emoţiilor, atinge şi impresionează latura emoţională a omului. În această privinţă, chiar şi doi pui de pisică jucându-se drăgăstos sunt capabili de a stârni mai multă emoţie, deci şi plac mai mult, decât Buddha. Părerea mea, desigur.

Pe Buddha îl apreciez în schimb mai mult decât pe Isus pentru frumuseţea intelectuală a învăţăturii lui,  pentru acea „A intelege inseamna a nu fi, - fiind.”, ca să folosesc cuvintele aceluiaşi Nichita. Bucuria rarefiată, nesfârşită, armoia interioară, uşurinţa cu care treci peste neplăceri şi altele sunt aspecte ce se adresează poate spiritului, acelei părţii eterne din om ce se hrăneşte cu o „muzică a sferelor”, cu armonia desăvârşită a Totului.

Şi, a mai rămas "Daca nu tii pe umar un sac sau o arma, te poti trezi peste noapte ca-ti rasare din el o aripa."

Osho, iată deci încă un indian, spunea că totul e curgere şi devenire. Atunci când încetezi a curge şi a creşte orizontal, o vei face firesc vertical, spre profunzimi. Asta ar fi de fapt esenţa meditaţiei, a ascetismului, retragerii şi renunţării, atât din religiile orientale cât şi din cele occidentale. Iar bucuria rarefiată şi nesfârşită, conştiinţa pregnantă a fapului că trăieşti, exişti, simţi, întreg şi în comuniune cu totul, e ceva ce nu poate fi pus în balanţă cu senzaţia plăcerilor „lumeşti”, atât de limitată ca timp, ca succesiune, ca efect, ca durată, dar mai ales ca „participare”, ultimele fiind haotice, exterioare, la bunul plac al întâmplării, lăsându-te confuz, gol şi dezorientat după ce au trecut. Ultimele senzaţii sunt ca nişte fire de pai aruncate pe un ocean duşmănos şi capricios, în timp ce primele sunt ca însăşi oceanul, nesfărşit, întotdeauna prezent, cald şi prietenos. Ultimul, deşi i se spune "lumesc" e un străin în lume, nesimţindu-se nicăieri acasă, deşi toate-l înconjoară. Se naşte singur, simte singur, moare singur. Primul în schimb se simte ca şi cum "casa" ar fi în el mereu şi el ar fi însăşi casa.

Aşa se zice.


Modificat de: caminante (2013-01-29 12:07:36)
Pagini: 3
1 2 3 go-next go-last
Comentarii: 25
ultimul comentariu
uptop

Adauga comentariu

Copyright Horia Moga 1998-2018, Toate Drepturile Rezervate
itcnet
Forum Iasi | Prieteni, videoclipuri | Horia Moga foto&blog