| horex | 2009-03-21 12:58:40 | |
Bucuresti, Romania Membru din: 2001 Postari: 417 |
De mult vroiam o discutie pe aceasta tema. Am citit pe un site anumite definitii asupra personalitatii. Am sa citez un pasaj de pe aceast site ca sa avem un punct de plecare in discutii: După S. Freud personalitatea rezultă din actiunea a 3 forte dispuse la 3 niveluri supraetajate: eul, supraeul si sinele. Sinele reprezintă nivelul inconstientului, sediul impulsurilor instinctive, dominate de principiul plăcerii, al reducerii tensiunii situat în afara rationalului. Eul (ego), dimpotrivă este forta constientă, organizatoare ce actionează după principiul realitătii si implică gândire, ratiune, control asupra pornirilor tensionate din inconstient. Trebuinta în stare activă este expresia unui dezechilibru care creează la nivel inconstient o puternică stare de tensiune ce se exercită ca o fortă asupra constientului (al eu-lui) care trebuie să găsească modalitatea de descărcare, de reducere a tensiunii. |
|
| Keywords:
personalitate freud eul clasificare psihologie
Pe aceeasi tema: Flávio Gikovate | |
||
Pagini: 4
| Comentarii: 33 ultimul comentariu |
 jos |
| dara |
|
|||
|
Bucuresti, Romania Membru din: 2001 Postari: 58 |
Nu te contrazic, Iuliana, cu grupele de varsta, poate asa e, si poate dintr-o teama de a nu gandi ca i-am facut noi ceva rau cuiva drag, vorbim ca 'asa e el'. Nu-s adepta etichetelor de personalitate, cu atat mai mult pentru copii, si din cauza a ce ai relatat tu, ca scoala incerca sa ii puna o eticheta Dianei, ca-i mai usor. Si culmea, poate fi posibil (e doar presupunere) ca exact voi, nefacandu-i un rau Dianei si s-o fi docilizat/standardizat/fortat sa accepte chestii ca sa fie cuminte si sa stea locului, ca sa va fie voua mai usor, draga de ea nu accepta orice disciplinare/docizilizare (de exemplu sa asculte/faca lucruri plicticoase) si atentia ei, interioara sau exterioara, de exemplu, sa fi mers spre ce o pasioneaza. Iar educatorul sau ce-o fi sa nu-si puna problema daca el ca adult e capabil sa mentina interesul unor copii energici, ci sa dea cu eticheta repede, ca sa scape de efort. Ca e mult mai usor sa te descurci cu copii docilizati de-acasa. Sunt de acord cu tine cu dreptaci/stangaci, sau na, unii cresc mai inalti, altii mai scunzi si ne influenteaza si asta. Insa nu cred ca face parte din personalitate. Cat despre caracter, putem sa-i zicem 'introvertit' si la mult bun-simt, care-i rar. Alteori un bun simt 'excesiv' vine dintr-o teama de respingere. E mai greu de lucrat pe etichete generale decat daca ti le descompui, macar pentru propria persoana, in elemente componente. Poti sa descoperi ca una le influenteaza pe multe. Uneori teama de a te afirma e teama de respingere, insa stilul dependent sau mai putin asertiv stie si sa construiasca relatii exceptionale, cand nu exagereaza. Asta nu e un beneficiu? |
|
||
| miron |
|
|||
|
Mississauga, Canada Membru din: 2001 Postari: 298 |
si poate dintr-o teama de a nu gandi ca i-am facut noi ceva rau cuiva drag, vorbim ca 'asa e el'. De ce vrezi ca dupa ce am aflat cum este acel "asa e el" si am inceput echilibrarea acelui "asa", dupa un an tot ceea ce era caz medical este evaluat ca "copil normal"? Nu-s adepta etichetelor de personalitate, cu atat mai mult pentru copii, Dara, de ce simti asa de puternic ca a afla care sunt tendintele inascute ale propriului copil este neeaparat o "eticheta" prost interpretata? De ce nu poate fi folosita asta ca baza pe care sa se construiasca ceva pozitiv? Si culmea, poate fi posibil (e doar presupunere) ca exact voi, nefacandu-i un rau Dianei si s-o fi docilizat/standardizat/fortat sa accepte chestii ca sa fie cuminte si sa stea locului, ca sa va fie voua mai usor, Stii care este tocmai culmea? Ca eu nu sunt adepta docilizarii /standardizarii/ fortarii/ compararii. Principiul meu este ca fiecare copil performa in timpul LUI! Da, i-am explicat, da i-am aratat, am expus-o la tot felul de activitati- ea a privit si s-a amuzat DAR a facut singura cind a fost pregatita fizic si psihic. Mai mult, cind s-a schimbat metoda la gradinita (scoala), tocmai in baza calitailor ei inascute, copilul se manifesta normal, in echilibru, pentru un copil de virsta ei, activa si fericita, la scoala si acasa! Iar educatorul sau ce-o fi sa nu-si puna problema daca el ca adult e capabil sa mentina interesul unor copii energici, ci sa dea cu eticheta repede, ca sa scape de efort. Educatoarea a avut privilegiul sa fie intrebata confidential, cu respect, daca simte ca poate lucra cu un copil ca fiica mea (20% din populatie are trasaturi asemanatoare). Eu i-am oferit varianta sa o rezolvam discret , ea a ales altceva. Raspunsul ei a fost o scrisoare prin directoare in care aparea un copil pe care eu nu l-am recunoscut. Pentru tango este nevoie de doi, asa ca tango a fost! Acum ma umfla rasul, au scris ca nu este capabila sa mearga singura la wc. Cind am ajuns acasa am filmat-o mergind la wc, cu spalat pe maini si tot tacimul. Am plantat camera de filmat pe masa directoarei langa scrisoarea lor. Intrebarea care ramine este: ce se intampla cu copiii ai caror parinti iau scrisori de genul asta de bune si copiii ajung pe medicamente? Dara, din cite stii tu, un psiholog sta de "vorba" cu oameni diagnosticati cu Alzhaimer? Cu drag, Iuliana Modificat de: miron (2009-04-09 13:18:51) |
|
||
| Drag |
|
|||
|
Bucuresti, Romania Membru din: 2008 Postari: 4 |
Cu intarziere... Sorry! Intentia mea era sa aduc discutia mai aproape de strada, de "societatea neavizata". Personalitate avem toti. Cum e aceasta categorisita in literatura de specialitate e una, cum e perceputa social... e altceva. Nu e ca in reclama cu detergentul pentru haine negre (in care doua personaje, la opera, au cu ele "flaconul" cu detergentul minunat... la opera?). Exemple...nu pot da. Pot pune oarece intrebari: cum e perceputa personalitatea celui care nu intra pe usa decat dupa ce i se raspunde "intra" ("e" si proverbe pe tema asta)? dar a celui care asculta fara sa-si intrerupa partenerul de discutie, oricat l-ar manca limba? Teoriile stiintifice definesc, explica, categorisesc... toate bune si frumoase, dar atat timp cat nu sunt general cunoscute in societate (prin educatie/formare/experienta) totul se rezuma la perceptie, perceptie bazata pe teoriile fiecarui individ si influentate de ... e alta discutie. ps - nu cred ca oportunismul e chiar ceva rau 100% |
|
||
| miron |
|
|||
|
Mississauga, Canada Membru din: 2001 Postari: 298 |
Pot pune oarece intrebari: cum e perceputa personalitatea celui care nu intra pe usa decat dupa ce i se raspunde "intra" ("e" si proverbe pe tema asta)? Este politicos adica? Daca s-a nascut batind la usi si asteptind sa fie invitat- este politicos inascut. Daca nu, si-a dobindit calitatea ori din familie, ori din observatie, ori relationarea cauza-efect, adica sa-si fi facut vreun un cucuii incercind sa treaca prin usa incuiata de la dormitorul parintilor, acompaniata de: Du-te si joaca-te! Oricum, bravo lui! Nu-mi vine nici un proverb in cap! Stii vreunul? dar a celui care asculta fara sa-si intrerupa partenerul de discutie, oricat l-ar manca limba? Daca il maninca limba am indoieli ca "asculta"! Este ocupat sa gaseasca contra argumente :) Banuiesc ca vrei sa vorbim de caracter? Stai sa ma uit ce este "caracter" Caracter- Ansamblul însuşirilor fundamentale psihice-morale ale unei persoane, care se manifestă în modul de comportare, în ideile şi în acţiunile sale. ♦ Personalitate morală fermă. ♦ Însuşire morală care se manifestă prin perseverenţă, voinţă fermă şi corectitudine. Aha! ps - nu cred ca oportunismul e chiar ceva rau 100% Am fost nu de mult la o prezentare. Vorbitorul a scos o hirtie de 10 dolari din buzunar si a spus: Cine are sa-mi dea o moneda de 2 dolari ii dau bacnota de 10? 498 de oameni am sta ca spectatori ce eram, doi tineri au sarit, fata care a fost mai rapida de picior desi inca se mai scotocea in buzunar a primit 10 dolari contra la doi! Concluzia vorbitorului a fost: Asa se intimpla si in viata! Ocaziile apar, nu suntem pregatiti sa le luam pe urma dam vina pe "noroc" sau pe altii! Cind oportunismul devine ceva rau? CU drag, Iuliana |
|
||
| dark |
|
|||
|
Bucuresti, Romania Membru din: 2001 Postari: 132 |
daca toata viata ti-o cladesti pe oportunism... este un stil. Nu il agreez, dar il pot respecta. de multe ori se spune ca norocul si-l face omul. Oportunitatile uneori sunt artificial create. Si asta este bine. Mai putin atunci cand le faci ilegal. cand o oportunitate este legala si cand ilegala. Cand exista legi. Morale sau juridic create. referitor la batutul la usa. La noi la birou avem toalete. Care se inchid cu cheia. 70% aprox din cei care vor la toaleta bat scurt, aproape sincroin cu apasatul pe clanta. daca ai gresit grabindu-te si nu ai incuiat te alegi cu unu peste tine. Alti 20% nici nu mai bat Doar 10% bat, asculta, mai bat o data si incearca clanta, convins aproape ca nu e nimeni daca chiar nu raspunde... |
|
||
| horex |
|
|||
|
Bucuresti, Romania Membru din: 2001 Postari: 417 |
Incep prin a va ruga sa completati campul de titlu cu ceva care sa caracterizeze postul vostru. Face bine la indexarea in google. Pana la urma conteaza daca prin oportunism incalci sau nu niste reguli scrise sau nescrise. Daca gandesti ca scopul scuza mijloacele probabil oportunismul este un mod de viata. Se spune despre oamenii oportunisti ca sunt aceia care in mod normal stau in asteptaee si reactioneaza DOAR cand vad o oportunitate. Era la tv un reportaj despre Italia si cum unii au profitat de ocazie sa fure lucruri din casele daramate (bineinteles romani) sau sa vanda la suprapret alimente. Asta e un oportunism rau. Mai e si cel pozitiv cand investesti ceva la momentul oportun si in felul acesta castigi foarte mult. Fie ca e bursa, fie ca e un business. Modificat de: horex (2009-04-10 13:29:22) |
|
||
| miron |
|
|||
|
Mississauga, Canada Membru din: 2001 Postari: 298 |
daca toata viata ti-o cladesti pe oportunism... este un stil. Parerea mea se formeaza un pic in alta directie. Stai sa ma gindesc la un exemplu! Acum vreo doua luni am vazut o reclama la tv. Vorbea un tip despre o carte si ceva CD-uri care le-a scos despre cum sa folosim E-bay sa facem un ban. Prima reactie mentala a fost sa rezist in a da atentie " da, da, iar unul care le stie pe toate si scoate iepuri din palarie". Am continuat sa fac altceva si de-o data mi-a patruns rezistenta vorbele: "am baza de date cu companii care sunt dispuse sa vinda in felul asta". Ok! Asta incepe sa se aseze in mintea mea si rotitele sa se invirta. Intre fabrici/companii sunt magazii (adauga la pret) sunt magazine (adauga la pret), transport (adauga la pret). Ma transform in speculanta sau inteleg ca este vorba de o noua cale de comert? Hai sa ne gindim. Ce investesc? Ce investeste orice "vinzator". Timp, munca, ceva risc.... Pun valoarea care o am disponibila! O am? Nu stiu ce presupune! Este in interesul meu? Pun "valoare" si sa primesc "bani" pentru valoarea pusa! Se pare ca da pentru intentia declarata! Este insa si in interesul celorlalti? Companiile isi vind produsele, oameni au de lucru. Alti oamenii isi pot cumpara ce au nevoie si primi prin posta, la pret mai mic sau poate numai economisind timp sa alerge prin magazine. Oricum, statistic vorbind internetul devine un magazin universal din ce in ce mai agreat. Pare ok! Pina incep sa ma uit cu atentie la ce intentionez sa vind. Eu sunt pasionata de carti de ex. pot sa ma uit in asta, ect. Ce fel de carti vind? Nu stiu amanunte, m-am gindit ca este ceva in care ar merita sa ma uit cu atentie, am notat numarul de telefon sa povestesc cu Miron si sa ne gindim impreuna. Am vorbit atunci dar nu am luat nici o hotarire, a ramas ca vom mai vedea. M-am gindit : Totusi, daca as avea cartea am putea sa ne facem o parere informata, well, daca este in interesul meu si al umanitatii isi va gasi calea spre mine! Si s-a dus gindul ca eu m-am ocupat de altele. Ieri, "coincidenta" a facut ca m-am trezit cu un e-mail pe cu totul alta filiera in care sunt informata: Cartea in valoare de 20 can este fara bani dar trebuie platita posta -6 dolari. Ei bine, aici vroiam sa ajung. Este o nevoie care mi-am exprimat-o conditionat: spre binele meu si al umanitatii! Ieri nevoia mea s-a manifestat! Iau oportunitatea care mi se ofera sau nu? Eu am hotarit sa o iau! Ce interes are "autorul" sincera sa fiu nu ma intereseaza, dar stiu ca acum, in momentul asta, sunt oameni care ramin fara serviciu. Sunt oameni care au nevoie de o alternativa sa plateasca acoperisul sub care stau si mincarea de pe masa iar el le ofera o varianta. Pune el ceva valoare in lumea din jurul lui? Atinge vietile altor oameni? Pot aprecia numai ca perspectiva ca as putea investi 2 ore pe zi, care le pot gasi in programul meu, si asta sa ma ajute cu banii cu care pot sa-mi finantez in "vis", nevoie sau simplu dorinta, da, imi atinge viata iar eu sunt recunoscatoare pentru asta. Dark, eu cu cit sunt mai atenta la propriile mele ginduri realizez ca viata mi-o cladesc pe ceea ce imi doresc la un moment dat si cind se manifesta, cind apare, iau oportunitatea care mi-am dorit-o sau nu! Pot sa-mi indrept atentia spre lumea din jurul meu sau incerc sa iau cite un pic control asupra propriei mele lumi. Cu drag, Iuliana |
|
||
| miron |
|
|||
|
Mississauga, Canada Membru din: 2001 Postari: 298 |
Incep prin a va ruga sa completati campul de titlu cu ceva care sa caracterizeze postul vostru Scuze! Am sa fiu atenta! Pana la urma conteaza daca prin oportunism incalci sau nu niste reguli scrise sau nescrise. Hai sa ne uitam un pic la ceea ce spunea Osho. El spune ca legile si regulile scrise pot fi incalcate si ocolite, dar ca putem trai "constient" in fiecare moment si fara sa stim aceste legi si reguli. Ce vrea sa spuna cu asta? Cum s-ar putea traduce asta in alte cuvinte? Observatie: Nu sunt fericita cu tonul pe care a dat exemplele din budism si crestinism din simplul motiv ca poate creea un precedent de comportament in elevii lui in care sa priveasca cu superioritate si sa ridiculizeze alti oameni de alte credinte. Pe de alta parte m-am trezit iritata de asta si nu am dat suficienta atentie la ceea ce era de valoare in ce spunea el. sa vanda la suprapret alimente. Un moment! In orasul x nu sunt alimente. Cineva vede ca nu sunt alimente. Merge in orasul y si cara alimente, acopera nevoia de mincare. Desigur ca ne asteptam ca pretul sa fie mai mare decit pretul din orasul y. Ei, daca suprapretul este 500% - il identific oportunism rau. Daca suprapretul este numai contravaloarea initiativei lui, a muncii si a cheltuielilor lui, parca nu se mai califica. Fie ca e bursa Habar nu am cu ce se maninca bursa dar sunt curioasa. Ce face bursa o oportunitate pozitiva? Ajuta sa se cistige bani dar care este valoarea care o pune afara. Poate ajuta companiile? Nu stiu! Cu drag, Iuliana |
|
||
| miron |
|
|||
|
Mississauga, Canada Membru din: 2001 Postari: 298 |
Era la tv un reportaj despre Italia si cum unii au profitat de ocazie sa fure lucruri din casele daramate (bineinteles romani) Acum doi ani parca, au fost inundatii in Romania cu sute de oameni cu rosturile duse de ape. Pe nu mai stiu ce program tv de aici am prins la stiri tocmai cind vorbeau de inundatiile din rom. A fost prezentata imaginea unei case ca o magazie cu un porc in pragul ei apoi o caruta cu 4 oameni in ea din care 3 il bateau pe al patrulea ca l-au gasit furind prin case! EU am inghetat, apoi am vazut rosu in fata ochilor! Unde au fost sutele de oameni care au ajutat acolo, masinile particulare incarcate cu mincare si haine pentru sinistrati? Unde au fost casele, nu magaziile, care s-au distrus? Unde au fost helicopterele care au salvat oamenii de prin case?etc M-am asezat si am scris la consulatul Roman, exact in spiritul ideii de mai sus! De atunci nu am mai prins nimic pe unde ma plimb eu cu tv-ul, dar cum se spune pe aici: "Daca nu au ceva bun de spus mai bine sa nu spuna nimic!" Mai este ceva. Masaru Emoto a facut un experiment cu doua vase in care a pus orez. Pe unul l-a bagat in seama, i-a pus apa si a vorbit cu el in fiecare zi, al doilea l-a tratat cu indiferenta in aceleasi conditii de mediu. Primul a crescut frumos, al doilea a mucegait! Sau altfel spus: Energy flows where attention goes! Cu drag, Iuliana |
|
||
| Drag |
|
|||
|
Bucuresti, Romania Membru din: 2008 Postari: 4 |
Tot n-am aflat cum e perceput caracterul acelui individ  Si... Nu ma refeream la usi de toaleta! Sa incercam cu usa unui birou (in care are loc o sedinta sau o intalnire de afaceri), la un cabinet medical (in care cineva se pregateste de o consultatie sau sta cu gura cascata), cu usa copilului adolescent (care cine stie ce face)... Proverbul care imi venise in minte atunci era cel cu usa si geamul, daca imi aduc bine aminte: "Il dai afara pe usa si intra pe fereastra". Perseverenta? Nu stiu cat de oportunist sunt, dar cand plec pe undeva cu trebi si calatoresc printr-o zona faina, nu pot sa nu ma bucur de oportunitatea de a ma bucura de peisaj/locuri. FLORII CU FLORI! |
|
top
